Cuvintele-s un fel de usa scorojita sau mai degraba clante prea des folosite.Sternocleidomastotidianul, spre exempu; Fiecare medic il stie.Fiecare om il are.mai ales tu.Dar nici al tau nu-i deosebit.Ti l-a simtit perna si apa marii si vantul, poate ploaia si nu vreau sa ma mai gandesc ce si cine inainte sa-l smulg pe-al meu.L-au vazut, deci il stiu.Nu mai poate a-mi apartina.
M-as face explorator numai pentru a gasi o luna pe cerul pielii tale.S-o botez Ion de la iubire si s-o las sa pluteasca spre vesnicul Cancer.Constelatia, adica.
"tu" e o clanta uleioasa.Nu stiu de unde s-o apuc cand vreau sa te chem.Mi-e frica sa nu cumva sa-l folosesc gresit si sa nu-mi raspunzi.Ca-n "tulpina", de exemplu.
Degeaba am plantat atatea radacini.Au crescut frumos dar nu le pot compara cu tine.Ele nu ma pot aseza pe ganduri si nici nu spun daca se gandesc la mine.Tu in schimb indeplinesti cel putin una din cele doua conditii.
O sa cresc mare si frunzoasa si atunci voi scrie un alfabet doar al nostru.
Subscribe to:
Post Comments (Atom)
No comments:
Post a Comment